un pas..

let-yourself-live-again

nu ne luam adio, dar nici nu rămânem unul în viața altuia..
începem să ne privim de la distanță, pentru că ne e frică că dacă ne vom apropia..
vom distruge până și ceea ce a mai rămas din cerul pe care l-am pictat împreună..
vom ruina până și universul pe care l-am creat unul în inima celuilalt..

dar al meu deja începe să dispară încet, zi de zi în care nu ești aici..
florile se ofilesc, soarele nu mai răsare ca să-mi încălzească sufletul..
încerc să țin în viață ceea ce a mai rămas, dar mă risipesc până și eu..
pentru că oamenii trec peste, pentru ca ei fac tot ceea ce eu nu pot..

număr greșelile din viața mea și evit să îți strecor și numele pe undeva..
las cerul să ardă în timp ce eu îl privesc cu o brichetă în mână..
iar tu faci doar pași…

Vezi articolul original 88 de cuvinte mai mult

Acest articol a fost publicat în DIVERSE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s