Lina Gavrilovici fara naframa neagra

Cu flori, lalele și zambile…
Același sumbru 15 Aprilie.
Cu o lacrimă în geană,
Mă duc cu o inimă de mamă…

E o lină adiere de dulce primăvară,
Însă și atmosfera e amară.
Mă duc cu amintiri și toate cele,
Mă duc la mormântul fiicei mele.

Făr’ de neagra-mi năframă
Mă simt acum o altă mamă.
Știu că cerul e destinul tău de-acum,
Alături de Iubitul tău cel bun.

Doamne, mulțumesc că-n întristări
Noi ajutorul Tău primim.
În Tine noi nădăjduim
Și tot prin Tine biruim.

Ești în brațul Lui, copile,
Acum și pentru multe zile,
Și în ceruri doar e bucurie,
Alături de Hristos o veșnicie.

Clipe grele au trecut,
Tare, tare ne-a durut.
Doamne, ai făcut tot ce ai vrut,
Slava Ta noi am văzut.

Poezie scrisă de Lina Gavrilovici în amintirea fiicei ei, Ana-Maria Gavrilovici care a plecat la Domnul în urma unui accident care a avut loc pe 15 Aprilie 2007.

Acest articol a fost publicat în DIVERSE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s